vineri, 4 septembrie 2009

Cristinica

Pe Cristinica am gasit-o pe 7 decembrie 2007, pe un trotuar, lovita de masina. Abia mergea si respira. Avea vreo 5-6 luni pe atunci. Si-a revenit, dupa tratament de cateva saptamani. A crescut in casa noastra ca un membru al familiei. Avea o problema cu respiratia, cand se juca mai mult, respira greu . Nici cu burtica in sus nu putea sa stea, tot din cauza respiratiei.
Anul trecut am adus doi pisoiasi mici, portocalii, unul chiar semana putin cu ea, avea o mica pata bej pe mustati. Si ea la fel. I-a adoptat ea, ii spala, ii dojenea, se juca cu ei.
Pe 24 octombrie 2008, unul din motanei, Vasilica, a plecat spre Raiul Pisicilor.
Azi, 4 septembrie 2009, Cristinica nu a rezistat operatiei de sterilizare. Doctorul a spus ca suferea de o insuficienta renala necunoscuta mie, rinichii ei erau foarte mari.
Acum e inca aici, in camera, langa mine, o las sa mai doarma. Apoi, cand se va lasa seara, va pleca si ea pe lungul drum pe care s-au dus toate pisicile ingeri pe care le-am iubit eu si le-am vrut tot binele din lume, insa nu am stiut cum sa fac asta.

Te voi iubi mereu, Cristinica. Cand va veni vremea, ne vom reintalni.

Vasilica, in octombrie 2008










Cristinica, in decembrie 2008

joi, 30 aprilie 2009

Pisicile si legile lui Murphy



Legea cautarii pisicii - Renuntati! Pisica nu va scoate nici un sunet. Beti un pahar cu apa! Pisica va aparea cand va veti impiedica de ea.

Legea dulapului - in cazul in care usa dulapului nu se inchide perfect, nu pierdeti timpul cu aranjarea hainelor. Va face ordine pisica.

Legea optiunii - Daca oferiti pisicii, concomitent, apa si lapte, nu este previzibil pentru ce se va hotari. Poate pentru supa din farfuria dumneavoastra.

Legea spatiului vital - Daca exista in casa o pisica, cand vei dori sa te asezi pe locul tau preferat, el este deja ocupat. in caz de neglijenta, te alegi cu cateva gheare in...hmm!.

Legea probabilitatii - Probabilitatea ca o pisica sa faca ce vrei tu tinde spre zero.

Legea politetii - Cand usa se deschide, pisica va intra intotdeauna inaintea ta.


Prima lege a pisicii cuminti - Daca pisica este cuminte, sigur a facut ceva rau.

Legea mirosului fin - Pentru orice pisica, o mocheta noua miroase intotdeauna.

Reciproca - Pentru stapan, aceeasi mocheta noua miroase a pipi.

Legea I a parului de pisica - Parul de pisica nu este niciodata bine fixat pe aceasta.

Legea a II-a a parului de pisica - Parul de pisica nu se dizolva complet in supa.

Legea a III-a a parului de pisica - Nici un fir de par de pisica nu avanseaza in gatul celui care l-a inghitit.

Consecinta I: in acest caz, apa nu ajuta la nimic.
Consecinta II: Chiar inghitit, firul da senzatia ca a ramas pe loc.

Legea bibeloului instabil: Pe o etajera, un bibelou are echilibrul mult mai redus, in comparatie cu cel al pisicii.

Consecinta I: Covorul nu acopera niciodata bine gresia de sub etajera. Consecinta II: Orice bibelou cazut de pe etajera se sparge, astfel incat nu mai poate fi lipit.

Legea perdelei - Lungimea, calitatea si cantitatea franjurilor de la perdele vor fi direct proportionale cu calitatile de alpinist ale pisicii. Taiati franjurii, scurtati perdelele, sau mai bine renuntati la asemenea obiecte inutile.

Legea persistentei pisicii: Si dupa disparitia pisicii, lucrurile se strica in casa in acelasi ritm

duminică, 8 martie 2009

Orasul cu pisici - articol publicat in Ziarul de Iasi



Orasul cu pisici
Data publicarii: 04/09/2008

* daca fiecare dintre noi, copil, adult sau virstnic, ar avea grija de o floare, de un copac si de un catel sau o pisicuta, viata si orasul nostru ar fi mai frumoase



Deunazi, pe la ora prinzului, treceam prin fata UMF, pentru a ajunge undeva in spatele UMF, unde sint vreo 30 de pisici - sa le duc ceva de mincare. Pe strada care duce la Pneumoftiziologie, destul de circulata in zilele saptaminii, era, chiar in mijlocul strazii, o pisicuta moarta. Probabil calcata de o masina, cu citeva ore in urma. M-am indreptat spre ea, sa o iau de acolo si sa o asez undeva in parcul din apropiere, apoi sa caut un loc unde sa o ingrop. Pe linga mine trece o masina in viteza mare - ma gindeam cu groaza ca o sa mai fie strivita o data. Nu era nici un om pe strada, doar mai departe niste indivizi in piata, pe banci, linga statuia Independentei. Cind sa ma apropii, dintr-o masina cu numar strain, parcata mai la vale pe strada, coboara o fata si imi face semn ca vine sa ma ajute. Am dus impreuna pisicuta in gradina din apropiere. Apoi, eu cu o scindura si ea cu o piatra mai ascutita, gasite prin gradina aceea, am sapat o groapa, linga o tufa, si am ingropat pisicuta acolo.

Mereu vedem pe strazile orasului animalute lovite de masini, in agonie sau moarte. Niciodata, insa, nu am vazut vreun cetatean roman sa faca gestul de a le lua din mijlocul strazii si a le duce pe trotuar, dar sa faca un ultim gest, care se face pentru fiecare trup al unei fiinte lasate de Dumnezeu pe pamint si sa le ingroape! M-a impresionat aceasta fata straina, m-a impresionat ca a venit intr-o fuga sa ma ajute. Atit stiu despre ea: ca o cheama Miriam, e din Tunisia si e studenta la Medicina, in Iasi. Si mai stiu ca are un suflet minunat.

Anul trecut, in vara, o echipa de francezi a cutreierat strazile Iasului pentru a hrani si adapa ciinii si pisicile nimanui din orasul nostru. Mergeau pe strazi cu portbagajul plin cu mincare pentru animalute si castroane mari pentru apa. Noi, romanii, stateam pe terasele barurilor, ne beam berea rece si ne uitam la ei, cum cheama animalele flaminde si insetate si cum le hranesc. Oare pina cind va trebui sa vina strainii sa ne hraneasca animalele de pe strada si tot strainii sa ajute sa fie ingropate trupurile lor, lovite de indivizi cu cetatenie romana? Oare nu am putea noi, iesenii, sa fim mai putin delasatori si mai putin egocentrici si sa incepem, chiar de azi, ca tot e inceputul celui mai bogat anotimp, sa fim mai bogati sufleteste si mai buni cu cei din jurul nostru si cu sufletele nevinovate ale animalutelor strazii? Pentru ca, in esenta vietii, tot ale noastre sint, deopotriva ale Domnului, lasate de El pe Pamint pentru noi. Daca fiecare dintre noi, copil, adult sau virstnic, ar avea grija de o floare, de un copac si de un catel sau o pisicuta, viata si orasul nostru ar fi mai frumoase. Iar tu, cititorule, gindeste-te la toate aceste lucruri si ai intelepciunea de a le face si a le spune copiilor tai, mai departe.

Augustine

Soferi si pisici - articol publicat in Ziarul de Iasi


Soferi si pisici
Data publicarii: 14/07/2008

Abia acum m-am gindit ca trebuia sa il fi luat de acolo. Stapinii vindusera casa de pe strada Vasile Lupu si noul proprietar darimase tot, in afara de pereti.

Statea in fiecare seara si ma astepta, pina la ora 11. Statea ori pe zidurile fostei case, ori pe un acoperis din apropiere. Ii stiam de mici, erau trei fratiori negri, slabi, le duceam mincare zilnic. Apoi au ramas numai doi. De vreo jumatate de an, nu l-am mai vazut pe celalalt. Celui ramas ii duceam mincare in fiecare seara, era mereu flamind, cred ca minca o singura data pe zi. Il strigam si venea repede, sarea de pe un zid pe altul, pina la gardul inalt sau ma vedea el si venea la mine inainte de a-l chema. Zilele trecute m-am gindit ca trebuie sa aiba si el un nume. Asa i-am zis Danut.


Aseara, cind am ajuns la el, nu era, i-am lasat mincare, cu gindul ca o sa ma intorc in vreo ora sa vad daca a trecut pe acolo. Imi era drag sa il vad pe ziduri sau pe hornul unei case din apropiere, sus pe acoperis. M-am grabit, insa nu a fost indeajuns. La zece pasi in fata mea, a fost lovit de o masina care a trecut cu o viteza de ar fi omorit si un om. S-a zbatut in aer, a tipat, a improscat singe pe toata strada. Apoi s-a linistit, singele ii curgea prin urechea stinga, a dat sa se scarpine cu o labuta in ureche, a aplecat capul si a murit. Stiu dupa privire cind moare un suflet: nu se mai uita in ochii mei, ci undeva la infinit.

Nu m-am gindit niciodata, pina acum, ca ar fi trebuit sa il iau de acolo si sa il duc intr-un loc departe de lumea dezlantuita. Acolo insa era lumea lui, in jurul gradinii erau case cu alte pisici care dorm prin poduri. Acum el doarme intr-o punga albastra, iar miine am sa il ingrop intr-o gradina, linga celalalt pisoi negru, calcat de masina pe strada Smirdan, intr-o duminica, cu ceva timp in urma.

*

Azi, la prinz, venind dinspre Piata Chirila, pe strada Ion Creanga, chiar linga refugiul pentru tramvaie, un sofer a lovit un alt pisic negru. Il vazuse si nu a avut nici un gest de a incetini viteza. Ar fi putut salva un suflet, dar nu a facut-o. Micutul s-a zbatut intre viata si moarte, asa cum face un om, agonizind. Linga mine, pe trotuar, au urmarit scena de groaza doua doamne in doliu. Cea mai tinara a inceput sa plinga si sa strige: „L-a omoriiiit si doar il vazuse, ar fi putut incetini masina!". Degeaba mai plingeti, doamna... Am suna la Politie... daca ar fi fost un copil in locul acelui pisic?!...

*

As putea sa ma spal de singe sau as putea sa ramin cu singele lor pe picioare, pina cind mi-l va spala ploaia. Alta amintire nu am sa o arat cuiva, nici vreo poza si nimeni nu stie ca Danut ma astepta in fiecare seara sus pe zidul casei parasite de pe Vasile Lupu, in afara de tine, cititorule. De miine nu ma mai asteapta nimeni acolo, dar am sa mai trec, la aceeasi ora, si am sa caut pe ziduri, poate am sa il mai zaresc, uneori, asteptindu-ma.

*

Zilele trecute ma gindeam ca singurul lucru pe care ar trebui sa il facem cu adevarat in viata e sa incercam sa traim cit mai mult si sa ii ajutam si pe cei din jurul nostru sa traiasca. Si sa incercam sa avem grija cit mai mare de fiecare fiinta pe care o intilnim in calea noastra, in fiecare clipa. Abia atunci cind fiecare dintre noi va intelege cu adevarat lucrurile acestea, abia atunci lumea o sa fie cu adevarat mai buna.

Augustine

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

duminică, 16 noiembrie 2008

Cautam gazde temporare platite

Cautam gazde temporare pentru cateva pisicute si motanei, in varsta de 6-8 luni, deparazitati si vaccinati. Se plateste 50 RON de fiecare pisica, plus mancare si nisip.

De asemenea, cautam gazde pentru pisici dupa sterilizare, pentru 4-5 zile. Se plateste 5 RON pe zi.

Rugam seriozitate.

Email: augustine.ro@gmail.com

luni, 10 noiembrie 2008

Apel catre iubitorii de animale

Deocamdata, Asociatia Clopotel nu mai are posibilitatea sa ne ajute cu sterilizarea pisicilor.

Sunt 3 pisici gestante, dintre care 2 bolnave si care necesita de urgenta sa fie sterilizate.
De asemenea, sunt cateva zeci de pisoi care trebuie sa fie vaccinati.

Facem apel la iubitorii de animale, care doresc sa ajute in acest sens.
Va multumim anticipat!

Email: augustine.ro@gmail.com
Tel: 0770 154 791