duminică, 16 noiembrie 2008

Cautam gazde temporare platite

Cautam gazde temporare pentru cateva pisicute si motanei, in varsta de 6-8 luni, deparazitati si vaccinati. Se plateste 50 RON de fiecare pisica, plus mancare si nisip.

De asemenea, cautam gazde pentru pisici dupa sterilizare, pentru 4-5 zile. Se plateste 5 RON pe zi.

Rugam seriozitate.

Email: augustine.ro@gmail.com

luni, 10 noiembrie 2008

Apel catre iubitorii de animale

Deocamdata, Asociatia Clopotel nu mai are posibilitatea sa ne ajute cu sterilizarea pisicilor.

Sunt 3 pisici gestante, dintre care 2 bolnave si care necesita de urgenta sa fie sterilizate.
De asemenea, sunt cateva zeci de pisoi care trebuie sa fie vaccinati.

Facem apel la iubitorii de animale, care doresc sa ajute in acest sens.
Va multumim anticipat!

Email: augustine.ro@gmail.com
Tel: 0770 154 791

luni, 27 octombrie 2008

Despre sterilizarea pisicilor

Saptamana trecuta am fost la Asociatia Clopotel din Iasi si am discutat cu doamna Mariana si cu dl. Catalin despre sterilizarea pisicilor de la bloc si altele pe care le am eu in grija. Au spus ca acest lucru este posibil si ca au prioritate pisicile deja gestante. Acest lucru este in pas inainte pentru a nu mai intalni situatii disperate - de genul celor care mi-au fost semnalate pe email si pe care cred ca fiecare dintre noi le-a intalnit in mod trist - cu pisoi nou-nascuti legati in pungi la gunoaie, cu pisoi aruncati langa tomberoanele de gunoi sau chiar pe strada sau prin subsoluri si alte situatii groaznice.

Anul trecut am gasit 3 pisoi aruncati intr-o gradina, abia facusera ochi, i-am crescut cu biberonul (noroc cu cei de la Clopotel, pe atunci habar n-aveam ca exista biberoane de pisici). Anul acesta am gasit peste 10 pisoi in gunoaie si cutii aruncati de la mama lor, iar culmea culmilor a fost un pisoi extrem de mic, 2-3 zile, gasit pe strada!! asta vara, pe la 10 noaptea. Cei mai multi au avut sansa sa supravietuiasca. Asta primavara, o pisica de la bloc mi-a bagat in boxa de la subsol 3 pisoi mici, salbatici. Acum sunt bine, dar pana i-am prins, a durat... o luna!! Acum pisica e sterilizata la Freida Vet si e foarte bine mersi!

Ei, bine, incepem sa sterilizam pisicile, cu ajutorul Asociatiei Clopotel. Am incredere in doctorul de la Freida si merg pe mana lui cu animalutele pe care le am in grija.

joi, 23 octombrie 2008

Precizari

A fost o perioada in care am fost prinsa atat de mult cu pisici si catei, incat nu am avut nici timpul si nici starea de a scrie aici pe blog. Pierdusem si parola de la contul de email, iar in email am gasit acum o gramada de cereri de ajutor.
Sper candva sa am timp sa povestesc despre fiecare dintre pisoii si cateii salvati si sa pun si poze.

Daca mai intalniti cazuri disperate de pisoi sau catei abandonati, va rog sa lasati comentariu pe blog, pentru ca apoi sa verific emailul.

miercuri, 6 februarie 2008

Catelul negru de pe Independentei


Acum o saptamana, am gasit intr-o seara un catel negru care statea langa zidul unui magazin de pe Independentei, un bulevard circulat din Iasi.

Atunci in seara aceea i-am dat mancare si apa si l-am lasat pe un covoras luat din fata magazinului, bun si acela in lipsa a altceva. A doua zi dimineata l-am gasit pe un teren din apropiere, langa o casa. Intre timp, pana seara, au mai venit vecini si i-au adus de mancare, o cutie si o patura. Asa am cunoscut-o pe doamna Cristiana care mi-a povestit ca a mai salvat un catel batut de vecini, acum catva timp, si un alt catel gasit lovit, caruia i-a dat paracetamol si algocalmin si in doua saptamani l-a pus pe picioare.
Imediat in seara aceea, cand am gasit catelul, era 10.30, am sunat la Freida Vet, un cabinet veterinar din Iasi, care se lauda ca are ambulanta si personalul lor poate veni oricand si oriunde pentru consultatii si tratament. Ei, bine, nu au venit ca erau plecati din localitate - asa o fi fost! - si in urmatoarele zile nu mi-au mai raspuns la telefoane. Tot in aceeasi seara am sunat la Asociatia de Protectie a Animalelor "Clopotel" unde il stiu pe Catalin care mi-a zis ca va incerca sa vina sa vada catelul. A venit abia sambata seara pe la 8, dupa ce i-am povestit Antoniei si ea a sunat la o cunostinta de-a ei care il stia pe Catalin. DOAR a vazut catelul si a zis ca a doua zi vine sa il duca la veterinar. Nu a venit. Nu a venit nici pana azi si azi e miercuri. E drept ca alte dati Catalin ne-a ajutat si desigur ii multumesc si ii raman datoare.
Buun. Mergem mai departe, chiar daca nu avem bani sa ducem catelul la veterinar, o sa se faca el bine, gratie divinitatii.

Azi catelul e mai bine, a venit dupa mine cativa pasi, a urcat si o treapta, pune piciorul incet jos, insa tot pe trei picioare merge, inca. Sper ca in cateva saptamani sa isi revina din ce in ce mai mult. Multumim celor care l-au ajutat.

Revin cu amanunte.

luni, 4 februarie 2008

Trei catei si o mama suferinda


Sambata, pe 2 februarie, Antonia, Ionuca, Dana si Hia au gasit, intr-o curte aproape parasita, trei catelusi flamanzi si slabi si pe mama lor legata in lant, cu labuta lovita. Antonia e eleva si din banii de alocatie le-a luat mancare si le duce zilnic. Insa banii s-au terminat si catelusii, de maine, vor ramane flamanzi. Trebuie sa ii ajutam, sa le gasim deocamdata, fonduri pentru mancare, ulterior, si cat de repede, stapani, pentru ca se anunta iar frig si zapada in Iasi.

Curtea unde puteti gasi cateii este langa scoala Petru Poni, din Pacurari, Iasi.

Catelusii asteapta ca le e foaamee tareee si sunt multi copii la mama lor, nu mai e loc de supt.





Ne puteti contacta pe emailul

augustine.ro@gmail.com

Va multumim!

Augustine

Era semi-salbatica. De vreo doi ani ii duceam mancare, zilnic. Statea intr-o magazie, cu alti pisici. Cred ca se nascuse prin iarna grea a lui 2005, a supravietuit zapezii aceleia groaznice, luni de iarna crunta. Era alba cu pete roscate si negre.

Acum doua veri, in august, i-am pus numele de Augustine, se obisnuise cu numele ei, venea cand o strigam. Ii duceam mancare zilnic, dupa ce se lasa intunericul. Intr-o seara de noiembrie, anul trecut, n-a mai venit la mancare. Am ingropat-o langa un copac in care se catara ea sa se joace, cand era pui. Nu am nici o fotografie cu ea, a ramas doar in mintea mea imaginea ei, avea o pata neagra, rotunda, pe ochiul drept, ca un pirat si era foarte desteapta si abila. Nu am putut crede ca nu o sa mai vina niciodata cand o voi fi strigat. Sper sa ne reintalnim in locul acela cu iarba inalta, unde l-am vazut, intr-un vis de demult, pe fratiorul ei, ca sta cuminte si ne priveste printre firele vesnicului verde.

I-am promis ca voi face o asociatie de protectie a animalelor, pe care o voi numi "Augustine".