Anul trecut am adus doi pisoiasi mici, portocalii, unul chiar semana putin cu ea, avea o mica pata bej pe mustati. Si ea la fel. I-a adoptat ea, ii spala, ii dojenea, se juca cu ei.
Pe 24 octombrie 2008, unul din motanei, Vasilica, a plecat spre Raiul Pisicilor.
Azi, 4 septembrie 2009, Cristinica nu a rezistat operatiei de sterilizare. Doctorul a spus ca suferea de o insuficienta renala necunoscuta mie, rinichii ei erau foarte mari.
Acum e inca aici, in camera, langa mine, o las sa mai doarma. Apoi, cand se va lasa seara, va pleca si ea pe lungul drum pe care s-au dus toate pisicile ingeri pe care le-am iubit eu si le-am vrut tot binele din lume, insa nu am stiut cum sa fac asta.
Te voi iubi mereu, Cristinica. Cand va veni vremea, ne vom reintalni.
Vasilica, in octombrie 2008
Cristinica, in decembrie 2008
Postări
2 comentarii:
Imi pare rau ca ti-au plecat prietenii, dar si eu sunt convinsa ca intr-o buna zi ii vom revedea pe toti prietenii nostri patrupezi. De fapt, ei vor fi primii care ne vor astepta si ne vor trece dincolo.
E greu sa pierzi o fiinta draga, dar cel mai greu e sa induram suferinta despartirii. Intr-un fel constientizam ca lor le e mai bine acolo si adevarata noastra suferinta vine din caua faptului ca noi ramanem aici.
Condoleante! din pacate operatia nu este atat de simpla ... trebuie luate in calcul mai multe aspecte ... neprevazute ... spun asta pentru ca si mie mi-a murit una din pisicute dupa operatie + chin aproape 1 luna ... se pare alergie la fire, dar nu se stie sigur, era mai grasuta, s-a lasat greu anesteziata, iar acum, dupa aproximativ 12 ani, am citit despre 1 caz similar, dar recent, desi medicina veterinara a progresat si in tara noastra; norocul meu a fost sora ei ... care si-a revenit rapid dupa operatie ...
Trimiteți un comentariu